Pâlpâiri

Photo by Nikk on Flickr

Autor:
Dan Lungu

Lengua original:
rumano

Lengua lectura:
rumano

Lee:
Dan
Lungu


 

 

Pâlpâiri. Dan Lungu (Editura Polirom)
Pâlpâiri de Dan Lungu (Editura Polirom)

 

Fragmentul ales de Dan Lungu îmi aduce în memorie un text pe care nostalgiata mea mentoră, Cristina Hăulică, l-a adus într-o zi la curs, entuziasmată şi pe care eu, studentă în anul întâi la filologie, n-am ştiut a-l descifra în toată splendoarea lui umoristică atunci, din structuralismul meu comunist, clasificând şi antagonizând toate cele. Astăzi, ciudata taxonomie atribuită de Borges unei anume “enciclopedii chinezeşti”, împărţind animalele în: a) aparţinând Împăratului, b) îmbălsămate, c) îmblânzite, d) purcei de lapte, e) sirene, f) fabuloase, g) câini vagabonzi, h) cuprinse în această clasificare, i) care se agită ca nebunele, j) nenumărate, k) desenate cu penel fin din păr de cămilă, l) etc, m) care tocmai au spart vaza, n) care de departe par muşte, mi se pare limpede. Ironia lui porneşte de la exotic pentru a demonta constructul exoticului, punând sub semnul întrebării amplitudinea viziunii noastre.

La rândul său, Dan Lungu propune o taxonomie tripartită sui generis a satului tradiţional românesc. În universul său există un sat al oamenilor, un sat al micilor vietăţi şi un sat al animalelor instrumentalizate. Copiii, care zburdă între cele trei sate, văd, miros, ating şi simt diferit faţă de fiinţele adulte şi desigur, de cele urbane. Jucării vii, agitaţie minimalistă, gradină zoologică liliputană este ceea ce vom descoperi împreună cu personajul principal al poveştii, Sebastian Aanei, în călătoria sa de explorare identitară.

(Text: C. Iliescu)

 

El fragmento escogido por Dan Lungu me trae a la mente un texto que mi añorada mentora, Cristina Haulica, llevó un día a clase entusiasmada y que yo, estudiante de primero de filología, no supe descifrar en todo su tronchante humor entonces, desde mi estructuralismo comunista, clasificando y antagonizándolo todo. Hoy, la extraña taxonomía que Borges atribuye a "cierta enciclopedia china" dividiendo los animales en: a) pertenecientes al Emperador, b) embalsamados, c) amaestrados, d) lechones, e)sirenas, f) fabulosos, g) perros sueltos, h)incluidos en esta clasificación, i) que se agitan como locos, j) innumerables, k) dibujados con un pincel finísimo de pelo de camello, l) etcétera, m) que acaban de romper el jarrón, n) que de lejos parecen moscas, me resulta cristalina. Su ironía parte de lo exótico para desmontar nuestro constructo de lo exótico y cuestionar la anchura de nuestras miras. A su vez, Dan Lungu propone una taxonomía tripartita de la aldea tradicional rumana, sui generis. En su universo hay una aldea de los hombres, una aldea de los seres diminutos y una aldea de animales instrumentalizados. Los niños, que pululan entre las tres aldeas, ven, huelen, palpan y sienten distinto de los adultos y, desde luego, de los seres urbanos. Juguetes vivos, agitación minimalista, zoológico liliputiense, es lo que vamos a descubrir junto con el protagonista de la historia, Sebastian Aanei, en su viaje de exploración identitaria.

(Texto: C. Iliescu)

Reconstruye la imagen del cuento

PuzzleCuarentenas